vendredi, mars 27, 2009

LETTERA À YVAN


Amicu si prigiuneru
Sta parolla pesa tantu,
Fendu in core un penseru
Ma ti porta ind' un cantu...
Ind' una ora d' una veghja
Ch' un rammentu fighjuleghja...

In la terra chì ci tene
À la di là di tante volte
Tracendu per l'avvene...
Onore hé la so sorte,
Una ghjuventu di spiritu
Cumpagna di un meritu...

Un tribunale furdanu
À tant' anni t' hà cundannatu,
In la storia cunteranu
Per u zitellu oghje natu,
Di sapé, è pò ellu cunvintu
Ch' ellu ùn si stia mai zittu...

T' anu forse incarceratu
Ma campemu ind' una mente,
In lu discorsu oghje datu
Fendu capisce à la ghjente,
Ch' ùn ci hè muri di prigiò
Per chjode una ragiò...

Moltu più sò cù la penna
À dumandà lu to ritornu,
Perciò ch' ùn aghju pena
Chì vicinu hè lu ghornu,
O yvan quì t' aspettemu
Torna à veghja canteremu...

Trà li monti,lu cuntornu
Torna à vene spassighjerremu.

Amicizia

GHJANPA

jeudi, mars 26, 2009

LETTERA DI ZUZANNE... D' OLLANDA

Amnesty International : Signatures
Vidéo envoyée par Amnesty_France

Ce film d’animation de 2 minutes 20 secondes est une illustration, simple et efficace, des missions d’Amnesty International et notamment des thèmes d’action suivants :

- la libération des prisonniers d’opinion
- les violences faites aux femmes
- l’usage de la torture
- l’abolition de la peine de mort
- le recours aux enfants soldats

Il décline notre signature d’action « vos signatures ont du pouvoir » en montrant le pouvoir que détient chacun lorsqu’il se mobilise et à quel point une signature peut être source de protection et d’espoir pour les personnes en danger. Ce film est un appel à l’action individuelle.

Créé gracieusement par l’agence TBWA\Paris, Signatures a été plébiscité en recevant de nombreux prix dont, dernièrement :
- le Grand Prix de la Communication Solidaire 2007 (http://www.communicationsansfrontieres.net/agenda/grand_prix.html). Ce prix a été créé en 2005 par Communication Sans Frontières (http://www.communicationsansfrontieres.net/) dans le but de récompenser les professionnels de la communication et acteurs du secteur solidaire pour la qualité et l’éthique de leur travail de communication.

- le Grand Prix de la Campagne Citoyenne 2008 (http://pcc.aacc.fr/). Co-organisé pour la 3ème année par l’Association des Agences Conseil en Communication et l’Assemblée Nationale, ce prix vise à promouvoir les campagnes de publicité dont la vocation est d'améliorer un comportement individuel ou collectif. Le jury est composé de 14 députés et de 6 publicitaires.

http://www.amnesty.fr

lundi, février 09, 2009

Amicu ci si Tu - Canta U Populu Corsu
Vidéo envoyée par Itashi2a

Canta Dume GALLET

Amicu ci sì tù chì ci porghji la manu
Quandi u ventu gira ind'u celu isulanu
Quandi u sensu spira ind'u cerbellu umanu
Amicu ci sì tù.

Amicu ci sì tù chì ci porti penseru
Quandi u morsu stringhje di ferru furesteru
Quandi l'ochju dinnera da lu vechju addisperu
Amicu ci sì tù.

Amicu ci sì tù chì copri lu dulore
Quandi a brusta ghjala u focu di l'amore
Quandi a fede cala in core traditore
Amicu ci sì tù.

Amicu ci sì tù chì ci apri le porte
Quandi l'idea more nantu à le strade torte
Quand'ellu sbuccia un fiore cum'è sognu di morte
Amicu ci sì tù

Amicu ci sì tù chì ci dai speranza
Quandi a vita cagna ci tomba fratellanza
Quandi a terra cara si sfuma in la partenza
Amicu ci sì tù.

Amicu ci sì tù chì ghjetti lu mandile
Quandi u tempu vene d'ùn esse più ghjentile
Quand'ella vene l'ora d'ùn esse più civile
Amicu ci sì tù
Amicu ci sì tù

Parolle di GHJ.FUSINA/Musica di GHJ.P POLETTI

jeudi, février 05, 2009

SOGNU



A notte porta torna lu so velu
Quandu chjodu li mio ochji
Sentu una aria di u viulininu
Diventu cum' un acellu.
À lu sognu ch'ella mi porta
À la so chjama  sò vicinu...

Sparghju allora le mo ale
Traversandu terra è mare,
Sò in lu sognu mille culori
Quandu un primu fanale
Lampa u so lume rigurale
Frà li scogli è li campi di fiori...

O Rutali....

Vultuleghju sopra la to muntagna
Trovu u soffiu di u muntese,
Chì mi porta pianu è sentu
Un viulinu chì m' accumpagna
E campane di u mo paese
Frà la nebbia è lu to ventu...

Caru paese...

A mo anima avà d' oru
Per sti campi possu corre,
Ogni fiumi stò à sente
In l' armonia di stu dicoru...
À mo terra mi porta amore
Ci si piace la mio mente...

Per tè

U mo sognu avà finisce
Un ghjocu fù stasera,
N'aghju torna l'ochji in focu
Ancu u velu pianu sparisce,
Ma in mè sempre serà
D' esse brama issu locu...

Esse

À ritruvacci à l' appollu
In lu esse di sognu
À la chjama di Populu
À lu so bisognu...

Terra...

GHJANPA

mardi, février 03, 2009

CANTU U POPULU CORSU

Canta u Populu Corsu - Sinfunia Nustrale (Au Bataclan)
Vidéo envoyée par kaiser2a.


Ti vogliu accumpagnà nant'u chjassu di e fole
È di lu nostru sunnià di a nostr'identità
Ti vogliu fà sapè i nostri li sicreti
È lu nostru lu piacè di sparteli cun tè
È ritruvà cusì in issi visi culpiti
Ciò chì feci sbuccià quì u granu da fiurì
Annacquà lu per fà rinvitulisce l'anima
Ch'addombra u to campà è a to verità
Issi castagneti abbandunati è isse muntagne arruvinate
Isse case à l'ochjiserrati è isse donne ammantate
Issi fiori chì si sò piattati, l'ochji arritrosi di e fate
È issi mazzeri sminticati in isse petre chjinate
R : Simu sempre in viaghju sottu à listessu maghju
Nant'un batellu scemu ver' di l'orisonte stremu
È simu sempre uniti da curà i feriti
Ver' di li nostri sogni sopr'à li scherzi è li vergogni.
Vogliu scopre cun tè ciò chì hè statu nascostu
I valori è lu sapè u prezzu di l'avè
È po' fà ti scuntrà isse ghjente di magia
Chì ti facenu sperà in un mondu à rinuvà
Issu voceru chì fù ridottu à lu silenziu
E bellezze è le virtù ciò chè tù ùn sai più
Issu cantu spartarà l'umanu di dumane
Chì cunnosce u parlà di radiche è cambià
Isse voce chì funu incabbiate, e morre è po' l'impaghjellate
Issi chjerchji è sciupetti imburrati, issi ghjochi passiunati
I nostri vechji imprigiunati chì c'incantavanu e serate
In isse casette illuminate da fucone è cantate
R : Simu sempre in viaghju sottu à listessu maghju
Nant'un battellu scemu ver' di l'orisonte stremu
È simu sempre uniti da curà i feriti
Ver' di lu nostru avvene incù issa sperenza chì ci tene

J.C PAPI/ Briam WARFIELD

vendredi, janvier 30, 2009

U PASTORI BUNIFAZINCU


Hà vint'anni u pasturellu
È tanti filari scritti
Ogni testu hè un ghjuvellu
Ancu li vechji sò fritti
S'ellu affacca u principellu
Pudete puru stà arritti!

Di sicuru, hè bella età
Forse un pocu affanosa
A ci scrive u pueta
Chì a vita amurosa
In sonniu o in verità
Hè suvente malurosa

Quì seguitemu i so passi
Da dui anni, maraviglia!
Tarcanu, senza stancassi,
Hè intratu in a famiglia
Di a bella impruvisata
A so rima hè rinumata!

FRANCESCA.

mercredi, janvier 14, 2009

UNA VEGHJA



Quassu in 'ssa muntagna
Quattru case è un fornu
A machja hè tantu pagna
Per ghjunghje ci vole un ghjornu...

Per scopre 'ssa bellezza
Ci collu più d'una volta
Nun ci hè micca tristezza
Ci si campa in vita sciolta...

Ci trovu tante cose
Cum' un prisuttu appesu
E porte mai chjose
U focu sempre accesu...

In lu tempu gentile
Vincinu à lu fucone
Petru si face un stile
Per mettelu à lu zappone...

A so moglie Maria
Si cosge un pilone
Frà tutte discussione
Si rite anc'una cria...

Servu un pocu di vinu
Fattu in la so vigna
Terrenu d'un cuginu
Mortu in prima linia...

O serata serena
Frà noi paisani
Ci riposi appena
È l'angoscia allutani...

Maria impruviseghja
Ind'un cantu chì dice:
"Cunterai sta veghja
Cù to core felice.
Nun ti scurdà di noi
Dilla à ogni ghjente
Sta terra ghjè per voi
È parlu à lu presente"
--
Oghje e mi rammentu
E veghje di 'ssu locu
Ma cum'è ind'un lamentu
S' hè spentu avà lu focu...

Quassu in 'ssa muntagna
Quattru case è un fornu
Paese di cuccagna
Aspetta u mo ritornnu...

O serata serena
Ti scrivu in stu fogliu,
Ci mi riposu appena
In la to veghja ci cogliu...

GHJANPA

Musica di: Petru DIEGHI (O Pè sia in pace in la to terra)

Posted by Picasa

DIANA DI L'ALBA

Diana di l'Alba
Vidéo envoyée par feathers10000

Diana di l'Alba (Canta u Populu Corsu)

Cantu : Mighele PAOLI (paese di Zicavu)

Tradiziunale Corsu
 

Diana di l'alba
Stella nel'celu vermiglia
Sè tanta bella
Chè sei la maraviglia
Tù sei com'è la farfalla
Induve lu focu s'appiglia.

Eo non sò lupu,
Nè voi agnella seti
Datemi un basgiu,
Chì tanta bella seti
Sè nisunu ùn lu pò spigna,
Voi spigna lu pudeti.

Quandu lu ghjattu,
Farà pace incù lu topu
L'onde del mare
Si siccaranu al fondu
L'onde del mare nòn seccanu mai
È voi podreti succora à li me guai.

lundi, décembre 29, 2008

L' INCUNNISCIUTA


In lu viaghju chì corre
Hè ghjuntu per un stonda,
U sentimentu d' amore
Fendu in mè a so ronda,
Nasce senza un dettu
È passa cum' un fullettu.

Passi in la mo vita
Ind' una notte stellata,
A to fiura mi seguita
Oghje in questa scappata,
Mani in stacca spassighjeghju
In la mo notte ti fighjuleghju...

Sentimentale sta sera
À l' azardu d' un' ora,
In lu mo core chì spera
D' esse rè in la to torra,
Sognu d' un scrittu puema
Ind' una musa buema...

Mi stò innamuratu
D' una donna d' un surrisu,
Ind' un sguardu tantu amatu
Ch' in me voltu è rigiru.
ln la mo musa in lu rammentu
La mo penna nùn t' hà spentu...

In lu mo core pittore
Dipinghju a to faccia,
Lu silenziu d' un culore
Nanta un fogliu ti traccia...

Dimmi avà induve tù stai...?
È dumane induve tù vai...?

GHJANPA

samedi, novembre 29, 2008

UNA DONNA


Veni..Veni à vedemi zitellu
Dammi la to manu una stonda
Ùn abbia paura di lu ventulellu
Nè di la mio fiura nant' à l' onda
Veni..Stammi à sente
T' aghju sceltu, tù si innucente.

Veni..Veni à vedemi ùn sò strana
Toccami.. ùn sò micca cutratta
È mancu ùn ne aghju furlana
Guarda la mo faccia ùn ne staffilata
È senti la mo voce cum' ella hè dolce
Veni.. da tè vogliu fammi cunnosce.

Sarai cum' è la mo parolla
Quandu riturnerai frà li toi
Crederanu di sicuru à una fola
Ma fà ciò chè tù podi
Contali u fattu di la mio vita
Chì di a vostra ne sò unita...

Sò disgrazia quandu vengu in terra
Sia in guai d' ogni solte
È moltu più per la vostra guerra
Tantu furzate le mio porte
Issu mumentu sanguinosu
Mi si pare esse ladra di lu vostru riposu.

Sò felice quandu vengu naturalamente
Per sullevà un' anima malata
Mi chjamanu quand' e lumere sò spente
A mo prezenza ùn hè sfurtunata
Trovanu quì i campi fiuriti
È di a vita nun sò più feriti.


Avà frà noi nun ci hè più fossu
È ti sentu menu inchietu,
Ma dittine di più nun possu
Chì di sapè tuttu lu mo secretu
Ti faria campà troppu felice
Sè in tè u timore sparisce.

Vai..Vai è dilli cum' è tù m' ai vistu
Una donna senza orgogliu
U mio mondu ùn ne micca tristu
Più tardi a saperai figliolu
Veneraghju à chjodedi l' ochji
Ti purteraghju in li mio lochi.
.....

O donna di nome morte
In lu tò esse ci campu
Nun saranu chjose le mo porte
À le campane , à lu tò cantu
À lu dolce di le tò mane
Veni..Venerai à un dumane....

GHJANPA

samedi, novembre 15, 2008

UN SPECHJU



Stamane à tempu arrittu
Aghju vistu quellu vechju,
Pusava è stava zittu
In manu avia un spechju,
U pilia cun' ditu
D' un gestu tantu timitu.

Parlava solu è pianu
In lu tempu chi si traccia,
Carizzava cù la manu
A fiura di la so faccia,
Tantu ella ghjè marcata
D' una ghjunventu passata.

Ghjè oghje a so primura
Cù li so ochji strani,
Di circà in la so fiura
A prova di li so anni
Purtendu à un luntanu
Un sguardu ch' ùn hè vanu.

In li rammenti, in più belli
Tantu piacè s' era datu,
Ma si sguassanu anch' elli
Si sentia abbandunatu,
È pisava le so spalle
Cum' è s' ellu ùn c' era male.

Sentu lu so suspriru
Cum' è d' avessi un pesu,
Ripigliendu u so rispiru
Cusì solu l' aghju intesu:
" Aghju purtatu la mio croce "
Dice pianu la so voce.............
............

À la vista d' un zitellu
U vecu avà felice.
È aprendu lu purtellu
U chjama eppò li dice:
" O ciu, ghjettami stu spechju,
Ghjè un angoscia per un vechju ...

"Tu dammi la to presenza
Si sangue di la mo vita,
'Nun vogliu la so viulenza'.
In la mo chjama quì vicina
Tu dammi le to mane
Per andà versu dumane ".

È aprendu li mio ochji
Aghju vistu quellu vechju,
U zitellu nant' à i dinochji
In terra c' hè un spechju.
Tantu hè solu è stà zittu
Fighjendu un vechju arrittu..

Oghje su spechju hè pulvarosu
Più nimu ùn lu pulisce.
Ùn hè fieru ne valiosu
In sulitunine finisce...

GHJANPA

TERRA UMANA


Terra Umana
Vidéo envoyée par teddyphil

Videoclip perso, sur le film de Jacques Perin "Le Peuple Migrateur" et la chanson de Patrick Fiori "Terra umana"

Terra nostra, terra umana
Nant'à lu to mare
Sì vicina è sì luntana
Quand'ella ti pare
Da lu tempu più anzianu
Sott'à lu turchinu altare
Tù stai
U mo core d'isulanu
Sempre strughje per tè
I mo sogni canteranu
Sempre pensendu à tè
ùn ti stà cusì arcana
Stà à sente le preghere
Chì chjamanu lu veranu
Per la terra ch'è tù ere

Terra

Terra nostra,terra umana
Nant'à lu to mare
Ùn ti stà cusì arcana
Stà à sente le preghjere
Chì chjamanu lu veranu
Per la terra ch'è tù ere

Terra


Parolle di :Ghjacumu FUSINA / musica di: Cologero BROS
.

lundi, novembre 10, 2008

ULTIMA PRIGHERA


O Mà, scusa u dulore
Di questa puesia,
À le mo ultime ore
Stà forte è cusì sia,
Per fà sempre onore
À tuttu lu mo amore.

Stamane sò cascatu
Sotta e palle di un nemicu,
Perdonali 'ssu fattu
Serebbe statu forse un amicu,
In stu mondu ingratu
Chì oghje m' hà cundannatu.

In stu ultimu ghjornu
Ti sentu tantu vicina,
Ùn aspetti più ritornu
È preghi in sta matina,
Ma nun vogliu chì lu ventu
Faccia sente lu to pientu.

O Mà, dammi la to manu
È portami cum' è prima,
À li Pantani per lu Rumanu
U mo core è la mo anima,
In stu ritrattu luntanu
À lu mo ricordu steranu.

Sentu dinù la to voce
M' addurmintava la riturnella,
Sè m' accumpagna oghje la croce
Fà cantà messa in paghjella,
Per u to figliolu suldatu
Chì a guerra t' hà pigliatu.

Ma nun vogliu o Mà
Onori d' una patria,
Prumettimi sta chjama
In lu to core stia,
Sempre quellu zitellu
Chè tù purtasti in camancellu.

O Mà chì ghjè stu lume
Chì vegu cum' una stella?
Dimmi o Mà cume...
Dimmi o Mà....

À li cari paisani, morti in guerra,
À e mamme

GHJANPA

jeudi, octobre 30, 2008

CAREZZE

À le mo care carezze
Tù m'offri le to labbre
E magine nùn funu più listesse
In l'amore chi s'apre...
Pianu,pianu ci scubrimu
À più pude sente à nimu,
In la filetta, o donna
Chi sentu tantu cummossa.

Esse qui à tante ore
In lu tempu amurosu
Chi ci chjama à l'amore
In li fatti d'esse d'oru...
Pianu,pianu la mo manu di là
Si perde è cercà à stà,
In lu corpu d'una donna
Chi sentu tantu cummossa.

È lu sole in altezza
Ci porta la so lumera
À la nostra cara impressa
Tra li detti quì ci sperà....
pianu,pianu nasce un feghju
In stu focu chì nùn speghju,
In 'ssu corpu d'una donna
Chi sentu tantu cummossa.

Esse insème è gode
In lu silenziu di l'amore
In li fatti di tante cose
U tempu si sface è corre…
Pianu,pianu in stu lettu
Sò dinù torna à l'aspettu,
Versu un corpu d’una donna
Chi sentu tantu cummossa.

GHJANPA

mercredi, octobre 22, 2008

NOTTE

"Notte"-Soirée musicale 2005
Vidéo envoyée par ucuccu

Notte di ciò chì sò tù sì
Cù li mo ochji ti stò à sente
Trà mare è muntagna...
Ti trovu sì quì
Dammi torna lu tempu
Di lu mo silenziu...
Ùn cì cercu più nunda
O si no fatti campà
Nun sì un scordu
Mi campu issa stonda
Chì ghjè toia
Lumera sulitaria
Ci vuleria perde li mo passi...

Dammi à la prima stella
Un tempu d'amore
in fola fuletta
Ci caminu
versu tè
Sò core appertu à la tò lumera
Passa l'incunisciuta
Chì per esse mi porghje la manu
Nun sì un scordu
Mi campu issa stonda
Chì ghjè toia
Lumera sulitaria
Ci vuleria perde li mo passi...

Mi tengu ciò ch'eiu ti pigliu
Per dà à la mo prosa
Un scrittu di le notte bianche
Un caffè caldu
È poi vulè addurmitami
In lu tic-tachu di lu tempu
Per pudè offru lu mo sognu
À la to anima...

GHJANPA.
Musica è cantu: ANDRE SANTELLI

mercredi, octobre 08, 2008

AUTURNU


In furesta spassighjeghju
Nant'un lettu di foglie
Allegru,in lu core feghju
È tante cose ci hè da coglie
Per ùn perde in sta matina
L'auturnu chì s'avvicina.

Allegra hè la stagione
Induve ci pigliu un mumentu
Fà puesie o canzone
È ci camina ind'un rammentu
La mo musa chì cerca à l'inturnu
Una stonda,un ghjornu...

O aria leggera è pura
À mezu à li to culori
Ci campa la capicursura
Ricca so li to valori
In lu to chjassu chì mantene
Un silenziu quì mi tene.

Tanti pueti o pittori
À dipinghje nant'una tela
U silenziu di sti culori
È d'esse cusì cun ella
Cumpagni d'una scappata
Maestra hè la to ghjurnarta.

GHJANPA

jeudi, mai 29, 2008

RUTALI...NATU CUSÌ




Petra à petra, una à una
Hè nata la to anima,
L'omu t'offria e so mani
Per fatti oghje paese,
À la terra fendu furtuna
Fù per ella forse a prima,
Chì di sudore umani
Fù per fatti e sole spese

Francavanu e muntagne
Per scopre li to lochi,
Quelli antichi pastori
Di core Niulincu,
Cuntavanu e to cuccagne
Dicentu à uni pochi,
"Fighjate intorn'à voi,
Ghjè sopra à lu Bivincu".

Accolti tanti cumpagni
Per pulisce u to machjone,
È piantà in la to serra
In la muntagna à sulana,
Tanti melli è castagni
Fasgioli eppo granone,
Chì fà più ricca sta terra
Fù la brama paisana.

Aiutu di la natura
Ci si trova tante surghjente,
Pigliantu e pratese
Di lu fieru paisanu,
Chì di lavoru implora
A fede d'ogni ghjente,
Sti lochi danu e prumesse
Per vive da omu sanu.

O lu mo caru paese...

Nun ti scrivu in tristezza
Chì sì fattu di petra,
Ti sì truvatu solu
Sott'à la nebbia pagna
A vita nun fù listessa
Di sicuru pocu allegra,
Ma stendu sempre à l'appollu
D' una chjama chì stagna.

Per un' altra puesia
Mi ci vole à piantà oghje,
Nun sì un focu d'illusione
In sta fiura,tù antichu,
È per amà è cusì sia
A rima à mè sì porghje.
Scrive d'amore u to nome
Finiscu in acrosticu....

inasci  di li più belli ramenti
U n zitellu sott' a loghja
T orna à vene cù amore
A
 ltu in muntagna,frà li currenti
L
 ampi à lu mondu a to goia
I
 n l'avvene ùn' ai timore.....

GHJANPA

vendredi, mai 02, 2008

ERI TÙ




  
Nanta un lettu d'un'ospidale
Mi porghjivi la to manu,
Per ùn più pensa à lu to male
È andà ind' un luntanu,
In li ghjorni di sperenza
È d' ùn avè più suffrenza.

Ghjera cum' una prighera
Per campà u nostru amore,
Amore,d'una chjama sincera
Lumera ghjeranu ss'ore...
È partivi per un viaghju
Induve oghje ti pienghju...

Mi lasci a to presenza
È li ghjorni si ne vanu,
Ma in tanta viulenza
E lacrime ti ritrovanu,
È malgratu una prumessa
Nun sò oghje chè tristezza. 

À tanti mesi di Maghju
Dormi in terra Alsassiana,
Sempre fiore ti feraghju
È in core starai sana,
In lu viaghju di sperenza
D' amore è più suffrenza...

Allora oghje ti rammentu
Nun si sola... sò quì vicinu,
Sì fiore di stu mumentu
Ind'un tempu palalinu,
D' una sigaretta chì fumu
È chì pianu cunsumu.

à Edithe

GHJANPA

mercredi, avril 02, 2008

UNA SCAPPATA


Purtatu da un ventulellu
U ghjornu pianu finisce,
Mi porta cum'un riposu
Dentu ancu à l'acellu
Chì à u luntanu sparisce
Un volu più graziosu.

U sole si n'hè andatu
À fà lume à l' atru mondu,
Face locu à la luna
In 'ssu celu tantu stellatu,
U mo sguardu trova ribombu
In 'ssi culori di furtuna.

Mi carezza lu ventulellu
Hè serenu stu mumentu,
Ponu cantà e malacelle
À l' intornu di u castellu,
Nun mi portanu spaventu
Sottu à lu focu di e stelle.

Cum'è quandu nasce un fiore
A cuscenza di a natura
Mi ralegra cù amore,
Quand'ella m' offre e so ore
Cù la so mente sicura
Mi lascia cum'un favore.

L' arburu perde e so fronde
Fendu un mantellu à la terra,
Copre cusì i chjassi
È à l'ombra di ste stonde
In sti lochi di a serra
Vuleria perde li mo passi.

La mo scappata stasera
Mi stinghje è nun fughju,
L'aghju apertu le mo porte
È u mo core ùn' addispera,
Per nun rompe un silenziu nun mughju
Offrendu la mo anima à sta notte.

GHJANPA

CÙ TÈ



À NATALE LUCIANI

Una dolce carezza
D'un cantu di zitella.
Accumpagna un viulinu
Senza purtà tristezza.
Duve a riturnella
Apre u to celu turchinu

Aperta hè la to scola
È nun ti lascia solu,
Frà la terra è lu mare
U scrittu è la parolla,
C' hè un parfumu d'un mazzolu
In le nostre mente pare.

GHJANPA

samedi, mars 15, 2008

MUSICA


DO
mini a tristezza di lu mo core
RE sisti à tutti li venti,
MI porti sempre in alegria
FA cciu cù tè cum'un coppiu,
SOL e sì per mè ogni ghjornu
LA sciu corre u mo supriru,
SI ncera sì ,quella chì m'accumpagna...
DO lce....

DO lce sì,
SI a quì o in muntagna
LA sciandu u tempu fà un giru,
SOL u senza frastornu
FA cciu fiscà lu mo soffiu,
MI piace anchu una cria
RE cità queste parolle,
DO lce...sò cusì le mo ore...

GHJANPA

jeudi, mars 06, 2008

DAMICELLA


Sott' à li vostri purtelli
Sò per favvi un serenatu,
Cù li mo canti i più belli
Per un core tantu amatu,
Ghjè per voi o Signurina
Chi u meiu quì s' arruvina...

Nun sò ghjuntu per chjachjarà
Eccu avà sò quasi prontu
In accordu hè la chitara,
In lu tempu appena tontu
Ci piove qual' chi candelle
Cantanu per voi anch' elle...

State à sente questu cantu
In l' onore fattu à Fasgianu,
Ellu dorme digià accantu
È sà quantu eo vi amu,
Lu so rispettu quì vi mandà
D' esse a mo sposa vi dumanda...

Li cumpreraghju un caliscinu
Ornatu cum' ùn la nimu,
Cù li fiori di lu giardinu
Ch' in paese serà lu primu,
Per purtacci à la messa
Sè voi site a mo prumessa...

Mi mettu sott' à lu balcone
Ch' avà ghjunghje u tempurale,
È sò cum' un pulendone
Fammi sente aghju lu male,
O la mo cara damicella!!!
La mo voce quì si scannella...

Ma fighjatemi ste saete
Di lu mo core sò le fiamme,
È chì tonanu in le strette
Sò ribombu di le mo chjame,
D' esse cù voi à l' agrottu
Cum' è un fiore racoltu...

Riscalderete la mo pella
Chì sò crosciu cum' un piulu,
O la mo cara damicella
Hè di sicuru nun vi burlu,
Sò ind' una gattiva posta
È nun sentu nisun risposta...

Ch' avete spentu u vostru lume
E vostre porte nun sò aparte,
In lu mo core ùn c' hè chè piume
È mi tocca torna à parte,
tantu crosciu in notte strana
Senza basgiavvi la mana...

Ma chì vi averaghju fattu
O amore tantu ingratu,
Cù mè nun ci vulete fà pattu....
Ne seraghju un digraziatu,
Si di ride ùn aghju tempu...
Cù stu scrittu...ùn hè chè ventu.....

GHJANPA

vendredi, février 15, 2008

PESTA BRUNA...NÒ


Per
in diritti d' ogni razze
In prima linea sò...
Contra le to idée falze
Sò quì per ditti nò...
À tè razzistu ch' ùn voli sparte
È tante ghjente metti d' apparte...

E pagine di a storia
Stampate à l' eternu,
So prove di tantu gloria
Chì atteranu u to infernu,
A mea dinù hè resistensta
Per ùn fà nasce a to sperenza.

Nun seranu maï e toie
Chì feranu girà lu mondu,
Alluntani tutte le prove
À lu fascismu ti cunfondu,
È lu to esse senza valori
Nun ci trovera quì onori.

Nun chjodu e mo porte
Devu rispettu à ognunu,
À e culture nun ci vogliu morte
Populi è razze, éguale à unu,
Cusì campu in la mo lotta
Cù tante ghjente à l' accolta.

Nun sò u to cumpagnu
In li to fatti di scimizia,
In lu mo esse sò cucagnu
Cù l' essere chì irriga,
U veru sensu demograzia
Per la terra ch' ella sia.

Povaru...Povaru di tè...Mischinu sì...

Luntanu di tè èiu stò
Chì la mo chjama fessi ribombu...
Esse inseme per ditti nò
À lu to maio sprunfondu,
À fà fronte à lu to sognu
Serà cum' un bisognu...

GHJANPA

mercredi, décembre 12, 2007

LETTERA À L' AMICHI



Parlatemi di u paese
È cum' è vanu le mo ghjente?
Frà le mo angosce imprese
U mo core vi stà à sente.
Ditemi tutte altre cose
E mo porte nun vi sò chjose.

È cum' è và la nostra terra?
Tutti 'ssi lochi di cuccagna...
U lume di la nostra serra
È l' anima di la muntagna?
Parlatemi di la furesta
Quand' ella si mette in festa...

Voi campate in 'ssu tesoru
Oghjunu ne ghjè lu guardinu,
Site maestri di lu lavoru
In li ghjorni di lu veranu,
Dentu à la terra a sumente
Vita di la nostra surghjente...

Ma testimone hè la storia
Fù vinduta la bellezza,
Ne soffre torna la memoria
D' avè presu tanta richezza,
Cum' anu vindutu lu sole
À ghjente à solli è à fole...

Ma oghe dinù cari amichi
Sentu d
ì ch' u paese si straccia
Chì si techjanu li nemichi,
Cù vio li sputu in faccia
È la mo brama in stu ghjornu
Hè ch'eo fia prestu ritornu...

Nun mi rimpruvate la partenza
Chì ogni ghjorni sò cù voi,
Mi ne ci vole tantu pazienza
In sti lochi sfarenti à noi,
Nun mi campa 'ssa cumpagnia
D' esse bella o cum' ella sia...

Nun truvate sulitutine
In sti filari chì vi mandu,
Francanu tutte e cunfine
Quandu à la musa dumandu,
Di purtami ind' un viaghju
Ind' una veghja, ind' un pagliaghju...

È vule in lu mo paese
Esse vicinu à le mo ghjente,
Sguassa e tristezze imprese
Hè bisognu di la mo mente,
È poi frà tutte altre cose
Frà apre tante porte chjose...

GHJANPA

samedi, décembre 08, 2007

RUTALI......NATALE 1974


Mute sò le campane
In sta sera
di Natale,
Fora nun c' hè mancu un cane
C' hè in l'aria cum' un male...

Stu silenziu hè prufondu
À un guaiu u cunfondu...

Falata cum'una carezza
A neve copre i chjassi,
Per piattà una tristezza
In core pò infrugnassi...

Ma mi sentu tantu strintu
In stu mumentu cusì tristu...

Frà a nebbia una cria
Luce una stella chì spera,
M' aiuta in sta puesia
Stampata quì stasera...

Ma chì vulete ch' ella dica
S' ella vene ancu d' amica...

Forse mi dicerà di parte
Luntanu di sti lochi,
Chì quì ,ci sò poche porte aperte
È chì paese simu pochi....

Ma ancu si u fiume sbolle
Fami parte serebbenu fole....

Aghju scrittu sti mumenti
In paese di Rutali,
In cappiu à tutti li venti
Chì u tempu possa purtalli...

In fenestra mi sò messu
Ma campane ùn si n'hè intesu....

GHJANPA

mercredi, novembre 28, 2007

IN FOLA FULETTA ....... À ZIU

A nderai oghje
N antu una strada tracciata,
D orme in lu to locu
R itruvendu ancu li toi,
I nseme in d'un viaghju di pace
A mati quì, per sempre...

T' abbracciu o zi
-------------------
DETTI.

Jacques ALFONSI: u pedone, le facteur.
quand'ellu era stancu
" Sitte,sitti o ghjente, ùn aghju mancu u laziu di mastucà u brodu "
-------------------
PRUVERBII

A donna hà sempre qualcosa à di
Nun fussi altru chè per cuntradi
---
Chì riflette à ciò ch'ellu hà da fà
Risparmia persone,tempu è roba.
---
Casa fatta è vigna posta
Ùn guardà quant'ella costa.
--------------------
PUESIA

SI HAUTE ET NOIRE

Si haute et noire, et belle, elle me regardait
De ses yeux de ravin aux vertiges de femme,
Et mon coeur, vierge encore, et mon coeur se gardait
Frémissant d'être pris aux glaciers qui nous damnent.

Et je t'ai méprisée, ô montagne au front dur !
Je me suis détourné pour savourer ma fièvre
Et retenir le cri qui tremblait à mes lèvres,
Mais tu me convoitais de ton sourire impur .

Elle avait sur la hanche un châle tournoyant
Et bougeait lentement son ventre de lumière
Où l' ombre se coulait dans des vallées de sang
De sueur et de sève et de cendre légère.

Ô montagne dansante aux nuages de feu,
Tes toisons de maquis brûlent moins que ma vie
Quand je te vois souffrir par les flammes ravie,
Déployant dans le ciel tes torche de cheveux.

Oui, je t'ai respirée, et tes âcres parfums
Font tourner dans mes yeux le bonheur des abîmes.
Dans tes cuisses de brune, et meurtrissant tes seins,
Je veux commettre en toi notre amour comme crime.

André GIOVANNI. " L' OFFRADRE A LA CORSE "
Albatros 1985.

--------------------
PAGHJELLE

Bustanicu.
U mio paese nativu à pede di la muntagna
Mi face tamantu frescu L' arburu di a castagna
Ùn barattu stu suggiornu Per tuttu l'oru di Spagna.

Canale di Verde.
Ùn ti n' arricordi più (ne) Quand'è t' eri la mio cara
Avà quande tù mi vedi Passi l' oghji è guardi in terra
Quant'è chì no siamu' istati Diciottu mesi in guerra.

Sermanu.
Una sera pè furtuna Techju di castgne cotte
E capre à lucen' di luna Mi parianu giuvanotte
Ci n'era una chjariagiata Mi paria a mio innamurata.
--------------------

jeudi, novembre 15, 2007

GHJUVAN BATTISTA

Oghje vene lu tempu
Chì copre d'un velu à bughju
E lacrime d'un pientu,
Si stringhje dinù un pugnu
Per tene in stu spaventu
U silenziu d'un mughju...

Sunate a campana
Scrivite à le ghjente,
A dulente partigiana
A morte d'un militente,
Issa lotta umana
Ci ferma la so mente...

O bandera in dolu
Quì, di rabia cunscente
Ti portu torna à collu,
Possa u Moru fà sente
A fede d'un figliolu
Chì ci racoglie suvente...

Lu viaghju si face
In lu to campusantu,
Ci ai trovu la pace
Tù a vulia accantu,
Hè cum'un fiore chì nasce
Per ella luttasti tantu...

Ti ricordu o amicu
È pregu sù la croce,
A nutizia ch'èo dicu
Frà lu ventu di e foce,
Canterà lu casticu
Chì hà spentu la to voce...

GHJANPA

mercredi, octobre 17, 2007

SCOLA APERTA

Hè un locu di a Bandera
Sta scola chì s' hè aperta,
Ne serà dinù più fiera
Cù la surgente scuperta,
Chì annacqua à tè cucagna
Trà la piana è la muntagna.

Campi in lu so pettu
Per esse maiò dumane,
Di tè ùn hà chè un aspettu
Cappiatti di le so mane,
Datti u spiritu d' esse
Versu l' avvene riesce.

È tù Corsu sì patrone
Di 'ss' ussu isulanu,
In lu rispettu ch' impone
Nun lu camperai in vanu,
Di mantene in le memorie
L' usi antichi, le so glorie.

Nun fà cantà sti muri
L' adisperu d' un lagnu,
In li to detti sicuri
Sì maestru eppo cumpagnu,
Di a storia chì camina
Ch' ùn chjode la so cunfina.

U meritu serà toiu
Quandu dumane per strada,
Purterai lu to figliolu,
In 'ssa casa ch' ùn n' hè sfalata,
Aperta hè à tutte le mente
D' ogni paese sfarente.

Per difende lu to bè
Ricchezza di lu to core,
Simu in l' unione cù tè
Per ghjitta la parolla more,
Seremu più di unu
Chjamentu à ognunu..

GHJANPA

mercredi, octobre 10, 2007

A FILETTA.....NIOLU 1774


I Impiccati di u Niolu
Vidéo envoyée par arustaghja

Scritta da Ghjuvanteramu ROCCHI

IN FOLA FULETTA

PRUVERBII :

L' omi chì anu sempre i so panni assesti sò l' onore di e so donne.

Ghjennaghju cutrura,ferraghju patura, marzu asciuttu,aprile bagnatu,beatu à chì hà suminatu.
____

PUESIA

PARCHI ?

U me ricordu di té
Si ne scappa longu u mari,
Cum' un albori smarittu
Chì sparisci a l' orizonti.
È mi dumantu, parchì ?
Un ci semu tenuti cari,
Parchi iss' amori hé svanitu
Cum' u soli trà li monti.

u pastori bunifazincu
_____

Paghjelle

da u Boziu
Credi puru ciò ch' eo dicu o mondu disgraziatu
Diu à tè t' hà fattu astutu è à mè scemu sunatu
Finch' aghju di ste berette ùn mi ne vò scapigliatu.

Da u Petrosu
Dicenu chì à l' atru mondu si passa una vita nova
Si riscontra l' amanti è l' amore si rinnova
S' ellu fussi vera questa ne parteria à tutt' ora.

Da Benedettu Sarocchi ( Rusiu)
Ci ne vole à fà di menu mi ne stò cottu da lu sole
Ne sò tantu stindicatu ch' ùn possu mancu discorre
Cercatine puru un antru sè tù voli fà l' amore

vendredi, août 24, 2007

U PASTORI BUNIFAZINCU

puesiacorsa.blogspot.com

Amicizia caru pueta

mercredi, juillet 04, 2007

ULTIMA PRIGHERA


O Ma...scusa u dulore
Di questa puesia,
À le mo ultime ore
Stà forte è cusi sia,
Per fà sempre onore
À tuttu lu mo amore..

Stamane sò cascatu
Sottu e palle di un nemicu,
Perdonali 'ssu fattu
Serebbe statu forze un amicu,
In stu mondu ingratu
Chì oghje m' hà cundannatu...

In stu ultimu ghjornu
Ti sentu tantu vicina,
Ùn aspetti più ritornu
È preghi in sta matina,
Ma nùn vogliu chì lu ventu
Faccia sente lu to piantu...

O Ma...dammi la to manu
È portami cum'è prima
À li Pantani...per lu Rumanu,
U mo core è la mo anima
In stu ritrattu luntanu
À lu mo ricordu steranu...

Sentu dinù la to voce
M' addurmintava la riturnella...
Sè m' accumpagna oghje la croce
Fà cantà una messe in paghjella...
Per u to figliolu suldatu
Chì a guerra t'hà pigliatu...

Ma nùn vogliu...o Ma
Onori d' una patria...
Prumetttemi sta chjama
È chì in lu to core stia
Sempre quellu zitellu
Chè tu putarsti in camancellu...

O Ma...chì ghjè stu lume
Chì vegu cum' una stella?
Dimmi o Ma Cume...
Dimmi ...o Ma...

GHJANPA

fiura: lettre-ouverte.allmyblog.com

mercredi, avril 18, 2007

LETTERA À OPERA


In la matina di lu ghjornu
Ognunu à li so passi,
Site oghje à lu ritornu
Per ùn lascia soli li chjassi,
Silenziosi cum' un cunventu
O cuperti da lu tempu...
.
In la gioa di la natura
Per dà vita à li pagliaghji,
À tanta alegria sicura
Issi felice viaghji,
Offrite senza rimore
À RUTALI... u vostru fiore...
.
Vi salutu
.
GHJANPA

mardi, avril 03, 2007

APRILE

Agru hè d' Aprile u tempu i primi ghjorni,
Piglianu hà l' invernu i " pristaticci "
Ma dopu si ne vanu li freti impicci
È di cocciule s' empienu li forni.

Imbuccianu quelli ochji à li talloni,
U suchju sottu scorza colla è fala,
Si move lu ragnu chì sunniava
È collanu in li pinzi li mufroni.

A picurella frisa la so lana
È bela à bocca senza versu
Saltanu l' agnillucci ancu in traversu
È si varca lu sole da a sulana.

U sabatu brucciata hè la bastella,
S' appronta l' acillucciu à fà lu nidu,
Ogni spiranza rinova lu gridu
È intona u pasturellu la paghjella.

MAISTRALE - Dumenicuantone VERSINI ( 1872-1950)

Risa è Canti.

jeudi, mars 22, 2007

LAMENTU DI U CASTAGNU

















PAOLI DI TAGLIU

U RUMANU


CASTAGNU DI ERI

U Pueta Paoli di a Castagniccia
Hà scrittu lu mo spaventu,
Epuca in verità più d'una cria
Tantu issi lochi u lume fù spentu...

Custi ci campavà solu
Più chè à un infernu,
Dendu u mo fruttu à Golu
L' inverni fùnu un eternu...

Pueta tantu addisperatu
À fattu per me un lamentu,
Da lu Nebbiu, Niolu à lu Pratu...
Dàtu èra à tempuralle...à lu ventu...






CASTAGNU DI OGHJE


Ma in la mo vita in aspettu
Dopu un silenziu tamantu...
Vegu è sentu à core in pettu
U paisanu qualla, è più vicinu, quì un antru..

Ghjè in paese di Rutali
In li lochi di u Rumanu,
I mo frutti sò dinù à purtalli
À u mulinu, à spinu da omu sanu...

À mez' à la mo cara filletta
Ci ritrovu u mo nome Castagnu,
Mi fiareghju cum'è una saetta
Ch' in torna quì, mi porghjenu la manu...

Pueta Paoli di Tagliu
In lu to sinceru lamentu
Nùn c' hè di sicuru u sbagliu
È la to fede oghje hà spentu
In lu ritornu...un pientu.....

GHJANPA

vendredi, mars 16, 2007

IN FOLA FULETTA



P
ruverbii :

U vechju chì sposa una zitella,
Campa più chè s' ellu ùn si fussi maritatu .
---

Chì vole una bella famiglia
Cumenci per una bella figlia .
---

Furtunatu quellu chì lascia i soi in benistà
È micca zitelli per pienghjelu .
---

A chì hà pane è vinu pò invità u so vicinu .
--------

Detti :

Rutalacci : Cuccai

Muradichi : Pulendoni

Rapalichi : Taglia schinchi è fumiconi

Piuvitani ; Cudanelli ( cum' a volpe)

Suriacci : Capitonti

Sangavinacci : Zirinzinzi (Circa storie)

Santupertracci : Scornaboi

Vallecallesi : Aruba campane

Olmitesi : Scapafiche

Olittesi : Sette gunnelle ò sette flachine

Sanfiurenzinchi : Spellagranochje

Patrimuninchi : Manghja calvesi

Barbaghjacci : stoghjabarba

Ferringulesi : Pignulai ( poterie)

------------

Paghjelle :

À manu dritta ci hè guegnu di Monte Cintu figliolu
Chì ci sparghje u so regnu da Calinzana à Niolu
Ci corre per li so monti a musa di Panpasggiolu .
---

Di Bustanicu :

Ci hè duie cose chì Diu ùn hà perdunatu
Chì un tiranu posse tene un populu incatenatu
Senza ch' ellu ùn si rivolta per vidicà li so morti .
---

Dumane mi ne muntagnu faciu un felice viaghju
E mi lasciu la mio amica in piazza lu Cateraghju
M' hà prumessu di culà (ne) versu lu vinti di maghju .
----

FIORE SECCU

Fiore seccu
Scurdatu ind' un libru
Chi ghjera u tò culore
D' avetti cusì racoltu ?
Fiore d' eri di ramentu
Ti svegliu di lu tò sonnu
E ùn ne aghju rimorsi
Sentu lu tò parfumu
In le parole d' un puema
Soffiu li tò petali
Un mumentu di lu mo amu
E mi basta di té
Un tempu quì presente.

GHJANPA

Musica: ANDRE SANTELLI

jeudi, mars 01, 2007

U CUCCU RUTALACCIU



Quandu vene lu veranu
Cappiemu u nostru cuccu,
D' avè durmitu tuttu l' annu
Si ne ritrova pocu riccu.

Bisognu di ss' acellucciu
Li ci vole a so casa calla,
Nun seria chè più ghjustu
Ch' ella sia fatta è bella.

Si piglia un primu nidu
Ch' ellu trova in sta natura,
Ùn hà gattivu spiritu
Hè lege di la natura.

È da oghje à sittembre
Nun face chè discussione,
Chi ghjè solu à pretende
À campà senza illusione

È à le prime ore
U so cantu di cuccu,
Si mette in valore
Da lu più altu prunu.

GHJANPA

Musica: Paul gerard SAVELLI

jeudi, février 22, 2007

PRIMU AMORE


Quandu per u mumentu
Si ferma la parolla.
Cappiata à lu luntanu
È zitta da lu ventu.
L' amore cum' una fola
Mi sopravola pianu....

À tene la to manu
Accolta à ogni passi.
Esse daretu à sta finestra
Ind' un bughju stranu...
U mondu vene à fassi
À u fattu chì si presta...

Dolce cumpurtamentu
Chì à l' amore cuspira,
Ind' un lettu di piume
À lu nostru accuppiamente,
In le nostre carezze suspira
À gode ..à lu nostru lume...

Pianu venenu e stonde
D' un silenziu ch' ùn parla,
È lu sognu di e mente
À lu nostru si cunfonde
À un ballu d' una farfalla
Chì d' amore stemu à sente...

In core in lu ramentu
Scordu ch' ellu ùn ci fussi,
À un amore senza timore
À l'orlu di la giuventù,
À un' ora ghjunta cusi
Scrivu quì...à lu mo primu amore.

GHJANPA

fiura : Boriscourdesse.free.fr

dimanche, février 18, 2007

CARU BABBU


Mi ferma quì u scrittu
Di le to allegre rime.
Mi portanu in stu ghjornu
Duve tù stai zittu.
A to musa chì si sprime
È face oghje ritornu.

In lu silenziu tamantu
Vengu è vogliu parlatti.
Cù lu tempu chì spannu
In lu nostru campusantu
Cù la musa è frà l' arti
Mi teni sempre la manu.

Mi ci vole mille fogli
Per cuntà la to vita,
L' aiutu à 'ssa zitella
I so guai eranu toi,
È dai à 'ssa mente ferita
U sole di a Falaschella.

Nun bastanu l' amichi
Per dimmi le to notte,
E veghje in li paesi
Cum' à li tempi antichi,
T' aprianu le so porte
Sempre à bracci tesi.

Tù dumandasti a pace
Chì in noi fessi ritornu
È frà tutte e razze umane
Chì a libertà si face
A sparte ogni ghjorni
Un buccone di pane.

T' abbracciu O ANTO
Si diu t' hà chjamatu
Forse per un bisognu,
Ma ci piglia quì, à sò
Un omu tantu amatu
È pregu in lu to sognu.

Unitu à in tòi ti femu un salutu,
à prestu.

GHJANPA
Posted by Picasa

samedi, février 10, 2007

IN FOLA FULETTA.

Ò FLEU...


Pruverbii:

Nè esse, nè fassi hè cum'è una manera di ghjittassi.
---
Di ciò ch'è tù vedi, credene a metà
Di ciò ch'è tù senti, ùn crede nulla.
---
In una famiglia duve ci hè la guerra
Ci vene prestu a discordia è a miseria.
---

Puesia:

Alfred de musset envoya cet acrostiche à George Sand:

Quand je mets à vos pieds un éternel hommage
Voulez-vous qu' un instant je change de visage?
Vous avez capturé les sentiments d' un coeur
Que pour vous adorer forma le créateur.
Je vous chéris, mon amour, et ma plume en délire
Couche sur le papier ce que je n' ose dire.
Avec soin, de mes vers lisez les premiers mots
Vous saurez quel remède apporter à mes maux.

George Sand répondit :

Cette insigne faveur que mon coeur réclame
Nuit peut être à l'honneur mais répond à ma flamme.
---

Fola:

" E fole di mamma" di ghjavan ghjaseppu Franchi.

A volpe si cunfissava :
- Aghju manghjatu tanti pullastri, ò sgiò curà, aghju polsu tanti capretti !....
- Pentiti a me figliola!
- Mi pentu, mi pentu..Mai più mi daraghju di bocca à lu vivame !
- Megliu faci, sidinò ti da piglià u diavule !
- Hè vera, ò sgiò curatu ! Ma spicciatevi, spicciatevi !...
- È chì ! ci hai latte à u focu soca ?
- Nnò... ò sgiò curà..sentu una tintunnula !
---

Paghjelle:

Di Moita -tradiziunale-

Moita ùn ti piacia ma nisunu ùn la diprezza
Ma ti sò piaciute l' acque di le muntagne d' Orezza
ogni poltra chì s' affila strappà vole a cavezza.
---

Di Rutali - à e donne-

Ùn vi aghju tantu scrittu chì troppu v' aghju basgiatu
Di lu vostru bellu corpu sò di carezze fidatu
È nentr' a vostri lenzoli vi stò sempre innamuratu.

mercredi, février 07, 2007

SOGNU



A notte porta torna lu so velu
È quandu chjodu li mio ochji
Sentu una aria di u viulninu
È diventu cum' un acellu.
À lu sognu ch'ella mi porta
À la so chjama ne sò vicinu...

Sparghju allora le mo ale
Traversandu terrra è mare,
Ci sò in lu sognu mille culori
Quandu un primu fanale
Lampa u so lume rigurale
Frà li scogli è li campi di fiori...

O Rutali....

Vultuleghju sopra à la to muntagna
Trovu u soffiu di lu muntese,
Chì mi porta pianu è sentu
Cù un viulinu chì m' accumpagna
E campane di u mo paese
Frà la nebbia è lu to ventu...

Caru paese...

A mo anima avà d' oru
Per sti campi possu corre,
Ogni fiumi stò à sente
In l' armonia di stu dicoru...
À to terra mi porta amore
Ci si piace la mio mente...

Per tè...

À ritruvacci à l' appollu
In lu esse d' un sognu
À la chjama di un bisognu...

GHJANPA

mercredi, janvier 31, 2007

IN FOLA FULETTA

-------


Pruverbii:

Chì hà pocu ghjudiziu è pocu ne pliglia
Corciu u babbu è corcia a famiglia.
---
Per appacià soccera è nora una in casa è l' altra fora.
---
Cane chì appaghja ùn piglia à caccia.
---

Fole :

A un esamme, l' esaminatore si vulia ride di u zitillone:
- Quantu ci ne ci vurrà code di sumere pè ghjunghje à tuccà u celu ?
Tandu u giovanu :
- S' ella hè longa....basta una !
---

Grossu minutu, in Aiacciu arruchjava pè a marina. Una donna,
da in balconne, li face :
- Gò paisà!.... Hè nivatu in muntagna soca ?
( U nostru omu era di capu grisgiu )
Ellu pesa u capu :
- Iè...hè per quessa chì è vacche sò tutte in piaghja !

--------------------------
Favula :

LA CICALA FAMITA ( la cigale et la fourmi )

Toccu i freti di Nuvembre, a Cicala sturdita,
Si truvò senza focu, arrighita è famita....
Pinsò chì la Furmicula, carca di pruviste,
Si faria un piacè di falli qualcosa arriste :
- O Cummà...Vurria fà a pulenda,ùn aghju più farina...
Pristatemine un pocu, ma....ch' ella sia bella fina.
- Questa hè bella a passata....ùn ai più farina ?
Quand' eu cogliu a castagna, tù balli a manfarina ?....
- Si t' ùn ai farina, dammi un ficatellu...
Si t' ùn lu voli dà sanu, dammine un pizzatellu....
- Si t' ai la fame, tirati dui salti,
Eiu travagliu par mè ùn travagliu par l' altri
Datti qualcosa eiu? Ùn ci hè paura !
Si tù franchi la porta, pigliu a spazzura...
Si n' andò la Cicala senza aspittà lu restu,
Era ghjunta in furia, scappò ancu più prestu.....

Muralità :

À chì ùn ne hà, ùn ne magna
Sì tù voli a pulenda, vai à coglie a castagna.

Natale ROCHICCIOLI

vendredi, janvier 26, 2007

CARA MAMMA


Aghju coltu in la mio mente
Une poche di parolle.
Escenu da una surghjente
Ind' un campu di viole,
Correnu in le stagione
In li filari d'una canzone.....

Si surrisu d' ogni ghjornu
Quandu eu pensu à tè,
Veni senza frastronu
Appena accantu à mè,
È sì la gioa, o Mamma
D' esse quì à la mio chjama.

Per lu to longu aspettu
Chì à la vita mi purtai
Ai tuttu lu mio rispettu.
In lu mio core cusì vai
Frà la ghjuventu di eri
Chì aldolsce i mio penseri.

Nantu à strada di i guai
In li pienti di suffrenza
Simu inseme più chè mai.
Per avè dinù sperenza
À fà una vita chì spera
In la gioa d' una prighera.

Oghje o Mà sì sola in casa
È vengu à basgiatti,
In la la mio stonda chì passa
Mi rammentu li to fatti,
Ci pensu più d' una cria
Ti ne ringraziu in puesia.

In stu viaghju d' amore
Duve sentu e riturnelle.
In le stonde di l' ore
Chì mi sò tantu fidele.
Ti cercu cum' un bisognu
À l'orlu di lu mio sognu.

GHJANPA

lundi, janvier 22, 2007

STORIA

fà un "clic " per pude leghje












































































Jacques GREGORI / Toni CASALONGA / Francescu MATTEI
Editions " CYRNOS ET MEDITERANEE " 1975

mercredi, janvier 03, 2007

DIVORZIU



Fattu dopu un ingannu
In core d' una vita cummuna,
U noi diventa ghjeramu
In duie vite à fane una.
L' oghje ghjè ind' un affannu
È l' amore ci perde furtuna.

Strappata hè la corda
Hè mutu lu nostru sguardu,
In sta casa chì si viota
À tante cose dimmu " perdu "
D' ùn ave l' ultima volta
L' accogliu d' un lettu apertu.

Nun ci scappa nisun lagnu
Allibrantu ogni ritratti,
D' iss' amore eri pagnu
Di lettare è tanti patti,
Messi oghje ind' un scagnu
Chjosi sò li notri fatti.

Silenziu hè la parolla
In l' amore chì si sfasce,
Si un ricordu ci sopravola
A tristezza nun ci po nasce,
A lasciemu ind' un scornu
Per nun soffre di le so traccie..

Esse à l' ultimu basgiu
In sta casa chì si chjode,
In la parolla ti " lasciu "
Cum' è un sole ind' e l' onde,
Si viota oghje un spaghju
Ind' un amore..chì più nun gode.....
.....


Per amà una mente nuda
À qualle dà e nostre mane ?
À qualle parlà sott' à la luna ?
Apperti cori à tante chjame,
Per rifà una vita cummuna
Un antru noi..un indumane..

GHJANPA

Fiura: users.skynet.be

mardi, décembre 26, 2006

ADDURMENTATI

Dopu a ghjurnata
Cantu per lu mio amore,
Ind' una impruvisata
D' una stonda ch' ùn corre,
È sopra à lu to lettinu
Cercu un versu cantarinu..
Dormi, dormi le to ore
Cù la stella di u pastore...

Eiu ùn aghju oru
È di la mio furtuna,
Sì tù lu tesoru
Nè vali più di una,
In sta casa sì ricchezza
Nùn ci si trova tristezza..
Dormi, dormi le to ore
Cù la stella di u pastore...

Dolce la to manu
Tantu hè vicnu à mè,
Nùn la dà in vanu
Forse manch' à un rè,
Sceglierai u to amore
Cù fede senza timore...
Dormi, dormi le to ore
Cù la stella di u pastore...

Nana d' una viola
Nùn pensa à lu male,
O la mo figliola
Vola di le to ale,
Tantu quì brama ne aghju
Per fà bellu u to viaghju...
Dormi, dormi le to ore
Cù la stella di u pastore...

GHJANPA

musica: "ciucciarella"

Fiura: arte.la-passerelle.ne


vendredi, décembre 22, 2006

UNA SCAPPATA

Purtatu da un ventulellu
U ghjornu pianu finisce,
Mi porta cum' un riposu
Dendu ancu à l' acellu,
Chi à u luntanu sparisce
Un volu più graziozu.

U sole si n' hè andatu
À fà lume à l' altru mondu,
Face locu à la luna
In 'ssu celu tantu stellatu,
U mo sguardu trova rimbombu
In 'ssi culori di furtuna.

Mi carezza u ventulellu
Hè serenu stu mumentu,
Ponu cantà e malacelle
À l' intornu di u castellu,
Nun mi portanu spaventu
Sottu à u focu di e stelle.

Cum'è quandu nasce un fiore
L' anima di la natura
Mi ralegra cù amore,
Quandu ella mi offre e so ore
Cù la so mente sicura
Mi lascia cum' un favore.

L' arburu perde e so fronde
Fendu un mantellu à la terra,
Copre cusì i chiassi
È à l'ombra di ste stonde,
In sti lochi di a serra...
Vuleria perde i mo passi.

Un spaghju m' hà pigliatu stasera
Mi stringhje è nun fughju,
L' aghju apertu e mo porte
È u mo core ùn addispera,
Per nun rompe un silenziu nun munghju...
Offrendu a mo anima à sta notte.

GHJANPA

dimanche, décembre 17, 2006

À DÀ CORE


In li chjassi puliti
Fighjentu lu to sguardu,
À li to ochji tantu fini
Induve ci mi perdu...
Ci aghju coltu un fiore
Induve si parfuma l'amore...

Ci nasce un fiume
Chì annacqua le mo vene,
Mi dicu: "ava cume?."
I n `ssa surghjente chì mi tene
In lu so filu chì sprera:
"Seria tù.. la mo dea?"

Ci soffia lu ventu
À purtatti à lu luntanu,
In l'esse...in lu nostru tempu..
Ti tengu la manu,
À gode in stu mumentu
Ind'un momoriu chì sentu.

In lu sole d'amore
À core à la natura,
Chì ci offre avà l'ore
In li culori d'una fiura,
Un lume..à li nostri passi
In Rutali sò per fassi...

In d'una petra pulita
Ci aghju scrittu lu to nome,
Ci feghju lu to sguardu
È ci nasce una surghjente,
Induve ci soffia lu ventu
À lu lume d'un..sole d'amore...

GHJANPA

à M à F .. vi tengu caru..

a musica (sottu) hè per voi....

fiura: www.allposters.com


samedi, décembre 16, 2006

IN FOLA FULETTA


1989
-------------------------

PRUVERBII

In bocca chjusa ùn ci entre mosche ma mancu bon' bucconi....
--
Né esse, nè fassi hè cum'è a manera di ghjittassi....
--

PUESIA

le poete à Fédérico Garcia Lorga

On l'à emprisonné
Et on lui a dit de parler
Alors il a chanté.
Une chanson avec un seul mot.
Ils se sont sentis méprisés
Ils lui ont "salaud"
Après l'avoir insulté, ils l'ont frappé
Il a continué à chanter
Alors ils l'ont torturé.
La mouchoire brisée
Il ne pouvait plus parler
Il a siffloté
Ils l'on baîllonné
Alors ses yeux ont chanté
Ils l'on aveuglé
Il n'avait plus d'utilité
Alors ils l'ont tué.
Mais de sa poitrine transpercée
Un oiseau s'est envolé
Et l'oiseau a chanté
La même chanson avec un seul mot :
LIBERTE.

Jean paul SERMONTE
( Le lys et l'ortie) 1983
---


L' ELEMENTI

Fulmine,
Tù chì infiari u celu,

Ventu,
Tù chì traghji a timpesta,

Acqua,
Tù chì sfondi ripe è case,


Focu,
Tù chì strughji tuttu in un lampu,


Terra,
Tù dai vita,
Ti tengu caru è ti vogliu aiutà

GUIDICELLI Nicolas
( 6¨ culleghju di Montesoru - Bastia- 2005)
----




lundi, décembre 11, 2006

Merendella di i Pueta Corsi in CALACUCCIA d'Agostu in lu 1954


Sopra: - ? , Pompagiolu , ? , Maestrali , U barbutu di Guera (Cullioli) , Minellu d' Ascu , ?,
U Furcatu , ? , A Buradia ( Poireaux) , ? , Prete gentili.

À Mezu: Prete Jean Luciani , Dumenicu Ceccaldi ( Osani) , Piccia focu di L' Aquale , Carlu giovonni , Peppu Flori , ?, Rigolu Grimaldi (Niolu) .

Sottu: Paul Taclet- Simonpaoli , Antone Flori ( u mo Babbu) , Marcellu Acquaviva , Michele Frederici ( Rusiu) , Tintin Pasqualini , Cunfusione trà in dui , sia Giovanoni (di Campile) o giocanti (autore di paese spintu) .

Tanti ringrazii à Luciani Mariu d' avè ritruvatu tutt' i nomi di sti cari Pueti.

PUETA

Ch' ella sia clandestina
Quand' ella porta un appoghju ,
Ch' ella sia zitellina
Esce sempre da un bughju ,
Puesia cristallina
Si risente u to mughju .

Pueta a to musa sicura
Hà riacesu u nostru core ,
Per difende à cultura
A bandera u so culore ,
Dinù forse a to primura
Face sente u to furore.

Seguiti cusì l' antichu
È per andà più luntanu ,
À lu Corsu scuraggitu
Citatinu o paisanu ,
Tù ai risuminnatu
Puesie gran' à granu .

Simu oghje più di centu
Ché tù ai discitatu ,
È cù elli sò cuntentu
Una musa m' hà pigliatu ,
Per scrive...cose chì risentu
Cù lu mo core fidatu .

Corcia hè la nostra ghjente
Quelli chì dicenu : " Zitti "
È ch`ùn stanu mancu à sente
À to voce i to scritti ,
Senza capisce la to mente
Per stà sempre impinzutiti .

GHJANPA

Fà un "clic" annantu u ritratu per ingrandallu

Posted by Picasa

samedi, décembre 09, 2006

ELLA




In stu ghjornu à lumi
Sti filari sò per ella ,
À sanu ancu li fiumi
È lu calore d' una stella ,
Venenu quì à l'accogliu
À dì in stu fogliu....

Esse...surghjente in muntagna
Nasce acqua per una vita ,
Circà una strada cumpagna
Cù quella chì mi seguita ,
Piglia a manu chì si porghje
Esse... amore à campà oghje .

Esse....mare è notte serena
Trà lu calmu è la timpesta ,
Chì carezzanu a rena
Induve l'amore si presta
À tante cose scuparte
Esse....Ventu in le so arte....

Esse...u volu d'una farfalla
In li petalli d' un fiore ,
Quandu u so corpu balla
Sveglia quì le prime ore,
Allegre in sta matina
Esse... u sole chì s'allumina...

Esse.... u scrittu innamuratu
À chjamalla infine amore ,
In lu mo core hè lu fiatu
In le mo vene ci corre ,
Amà.. più d' una cria
Esse...'ssu verbu vuleria...

Ghjanpa


fiura : c.cambur.free.fr



mardi, décembre 05, 2006

IN FOLA FULETTA




Pruverbiu :

Se tù sì à l' urighjale d' un ghjargale,
pianta di marchjà...
------

Ghjistemma :

Ch' ellu falessi una botte d' anghjuli
é ghjesu christu cum'é tappu....
------

Detti:

Ghjucà à bocce (à lu mo amicu Paul Cordoliani)

Elli : " Simu tré !!!!!!"
Eiu : " Fatevvi una paghjella"

Elli : " Simu dui !!!!!"
Noi : " Pigliatevvi un studio"

Ellu : " Aio sò solu...un capu à capu!!!!"
Tutti inseme : " Lampati in terra è prega à diu "

In caffé :

Noi dissimu : " In lu mondu ci hè ottu donne per un omu"
à sti detti un vechju rispundo,
" Allora unu ne hà sedeci "
---------

Chjocu à parolle:

Vous.....les...
---------

GHJANPA




Posted by Picasa

samedi, décembre 02, 2006

PRIMU AMORE


Quandu per un mumentu
Si ferma la parolla,
Cappiata à lu lunanu
È zitta da lu ventu,
L' amore cum'una fola
Ci sopravola pianu.

À tene la to manu
Accolta à li mo passi,
Daretu à sta finestra
Ind'un bughju stranu,
L'amore vene à fassi
À la vita chì si presta.

Dolce cumpurtamentu
Chì à l'amore cuspira,
In stu lettu di piume
À lu nostru accuppiamentu,
À le carezze suspira
Per gode in lu so lume.......

Pianu venenu e stonde
D'un silenziu ch' ùn parla,
È lu sognu di e mente
À 'ssi fatti si cunfonde,
À un ballu di farfalla
Chì dinù stemu à sente.

Core in lu ramentu
Senza avenne timore,
À l'orlu di la ghjuventu
Fù...lu mio primu amore..


GHJANPA


fiura: users.skynet.be

vendredi, décembre 01, 2006

SÒ A PENNA D' UN PUETA



À l'ora di le mo ore
Vi contu lu mo fattu,
Ùn mi ne possu oppone
Chì feria prestu un saltu,
Calcighjata da un pedone
Sò a penna di un scrittore.

Quantu mi ne ci vole pazienza
Quand'ellu scrive i so calori,
Mi crede sicuru senza core
È mi strughje di sudori,
Quandu in 'sse linie corre
Sfrumbulendu a so cridenza.

E so manera dinù so parechje
Grattu u so capu i so pidochji,
Ma u peghju sò i so morsi
Ma puru mi piacenu i so ochji,
È quantu ne aghju rimorsi
Quand'ellu fruca e so arechje.

Mi piace è m'accade più d'una volta
Quand'ellu accende una sigaretta,
Mi dicu: " piattati avà figliola..."
Allora sentu in ellu cum'una zerghetta
È vegu a so facia à sbrisgiola.
Eccu quì....la mo rivolta.

Ma u ringraziu à le nostre ore d'invernu
È mi piace di vule crede stasera,
Chì fendumi avà un onore
D'avemmi messu in rima serà
Cum'è sempre un fattu d'amore
Stampatu ormai per l'eternu.


GHJANPA



vendredi, novembre 24, 2006

OMBRA



In stu viaghju
Induve ti cercu,
Tantu in lu mio spaghju
À là di là ci si spessu,
À tene la to manu
Fà girà lu mondu,
Tant'esse in lu mo spannu
Chì quì tuttu cunfondu.

À datti un celu stellatu
Esse core,un sguardu,
Chè tù sia à lu mio pattu
À tutti quelli chì ti sparghju,
À tant'esse palatinu
In lu mo mio mondu sì dea,
Nun dormu ti sò vicinu
In lu silenziu chì si creà.

À tant'esse à lu to caldu
In lu spechju d'un'onda,
Circà intorna un ballu
In lu viaghju di la to ombra.

GHJANPA